de Sofia Stuflesser
L sistem imersif
Tla pert spanuela dl Paesc Basch iel plu mëudli scolastics: Tl model A ie dut per spanuel, mé da trëi a cin’ ëura de basch al’ena. Tl model B ie basch y spanuel la rujenedes de nseniamënt. Tl model D an dut per basch, mé da trëi a cin’ ëura de spanuel al’ena. L model D à la Ikastolak, ma l ie nce truepa scoles publiches y catoliches cun chësc sistem.
Tla Cumunità Autonoma Basca iel te duta la scoles, sibe privates che publiches, n sistem imersif (model D). N possa ruvé nchin ala fin dl studium cun basch coche rujeneda prinzipela de furmazion.
Tla region de Navarra iel – sciche tla Cumunità Autonoma Basca – al nord la scoles imersives per basch. Tamez iel n raion ulache i genitores possa crì ora te ce sort de scola mandé i mutons y tl sud iel l sistem imersif per spanuel. Tla pert franzëusa dl Paesc Basch iel – sciche tl sud – scoles cun l sistem imersif basch, dantaldut la Ikastolak, ma pona iel nce truepa scoles bilingueles y scoles cun sistem imersif per franzëus. Tres la sensibilisazion di ultimi ani iel unì a s’l dé for plu y plu scoles bilingueles y l ie nce truep genitores che scrij ite si mutons o mutans tla scola basca. N generel se lascel usservé, n pue’ sciche da nëus, che la sculées y i sculeies de rujeneda franzëusa o spanuela rejona mpo franzëus danter ëi, nce sce i ie te na Ikastola. Sciche da nëus vëniel te n cuntest plurilinguel nia ngërt rujenà l lingaz de maiuranza o cun n prestige plu aut, y nia chël dla mendranza. Sëuraprò iel studënc y studëntes che rejona euskara mé a scola, ma nia tla vita da uni di. L medemo possen usservé tla valedes ladines. N vëija che l ie truepa paraleles cun nosta realtà.
Canche ie ti cuntove ala jënt de nosc sistem plurilinguel fova belau duc feter scetics y me damandova ciuldì che ne on nia n sistem imersif de ladin, ajache l tudësch y talian mperen pa bën tla vita da uni di.
Studium y università
L’ëila che me à dat d’albierch, Begotxu, à fat n studium de basch pra i Gesuits, n studium n con‘ dla rujeneda, la leteratura, la storia, la leges y truep deplù n cont de chësc raion. Ntlëuta ne fovel mo nia universiteies publiches per basch. Al didancuei possen studië d’uni sort de cosses per basch. L’università plu mpurtanta ie l’Università dl Paesc Basch (EHU, Euskal Herriko Unibertsitatea) che à si sëntes a Bilbo, Donostia (per spanuel: San Sebastian), Vitoria-Gasteiz y nsci inant. Pona iel nce mo l’università privata de Deusto a Bilbo. Tla pert franzëusa ne n’iel degun studium defin per basch, ma mé singuli cursc o prugrams.
I studies publics tl Paesc Basch costa danter i 1000 y i 1800 euro al ann, ma iló iel scialdi rie ruvé ite, nce sce n à na media de 8 sun 10. L’universiteies privates al incontra costa danter 5500 y 15.000 euro al ann. Nfat sce privat o publich – n possa crì ora na lingia de studies d’uni sort per basch: studies bascs (cun n focus sun la rujeneda, cultura, leteratura y storia), storia, filosofia, jurnalism, scienzes sozieles, pedagogia, economia, dërt, aministrazion, nfurmatica, scienzes njenieres, biologia y scienzes natureles.
Nteligënza artifiziela
L Paesc Basch ie scialdi inant cun la nteligënza artifiziela, dantaldut tres l gran lëur fat dala urganisazion privata non-profit Elhuyar. Ëi se à tëut dant de cunlië l euskara y la scienza. Nscila ai svilupà n tradutëur automatich, che à inuem elia, ulache n possa ciancé te truepa rujenedes. N possa nce rujené ite, y pona fejel la traduzion.
La traduzion ne vën nia mé fata sun chësta plata internet. Elhuyar à fat n system informatich cun nteligënza artifiziela che n possa mëter sun uni plata internet y che ciancia pona simultan duta la plata internet per spanuel, franzëus, nglëisc o auter. Canche n njonta o muda velch sun la homepage ne muessen donca nia uni iede ciancé te d’autra rujenedes y ciarië su duta la cumedures ti lingac defrënc. N se sparania tëmp. Chësc sistem de traduzion automatica ie bele da udëi sun truepa plates internet de istituzions publiches y privates, firmes y nsci inant. L ie bën scrit leprò che la traduzion ie simultana y automatica.
La traduzion simultana ie nce scialdi de utl canche n fej sentedes o manifestazions. Chëstes possa unì fates defin per euskara. Chi che ne ntënd nia euskara se mët su auriculeres tres chëi che i possa scuté la traduzion simultana per basch, fata dala nteligënza artifiziela.
Daujin ala traduzion automatica per basch iel nce unì svilupà n sistem per trascrì chël che l vën dit. Chësc uega p. ej. sce n uel i sottituli de n video o sce n uel se sparanië l lëur de scrì n protocol de na senteda. Nce tl tradutëur automatic ie mplementà chësc sistem dal rujenà al scrit (speech to text).
L cuntrer de dal rujenà al scrit ie dal scrit al rujenà (text to speech). Na usc de na nteligënza artifiziela ie bona de liejer dant n test. Elhuyar dà ora n magasin scientifich che n possa dut se scuté su, nce mé na cërta pert o na frasa spezifica. Chësc sistem possa vester de utl per persones che mpera la rujeneda y uel audì la pronunzia, ma l possa nce vester de utl per persones che fej iust stroc a cësa y uel p. ej. scuté su la zaita, mpede se la liejer. Sëuraprò possen tò ca chësc sistem te scola cun sculées y sculeies che à dislessia.
La usc artifiziela che liej dant l scrit possa unì adateda dassënn ala usc de na persona vëira. Sce l vën p. ej. ntervistà tla televijion euskara na esperta spanuela che ne sà nia euskara, possen njunté la usc artifiziela al video, y mudé n pue’ i muvimënc di slefs, a na moda che l cëla ora sciche la savëssa ora de nia da rujené euskara. Sambën vëniel pona scrit leprò che chësta pert ie unida fata cun nteligënza artifiziela.
Tl ultimo tëmp fovel scialdi de moda danter i mëndri y la mëndres cialé na trasmiscion per euskara tla televijion. I atëures y la atëures de chësta trasmiscion ie scialdi populeres. L ie unì de moda ti scinché a zachei i auguresc persunalisei per l cumplì di ani, fac propi da n atëur o n’atëura de chësta seria. Co va pa chëla? I atëures nstësc à tëut su n video ulache i dij “Ie é audì che te es ncuei cumplì di ani. Te mbince dut l bon…” y nsci inant. Chësc ai per da vëira tëut su per euskara. Ma davia che i ne possa nia dì y tò su l inuem de uni mut o muta che se l mbincia vën la prima pert dl video, ulache l vën p. ej. dit “Hoila Sara” o mefun n auter l inuem, fata dala nteligënza artifiziela. Tres l prugram dal scrit al rujenà y tres l adatamënt di slefs cëlel pona ors sciche sce chësta persunaliteies ti fajëssa i auguresc persunalisei per euskara per i mutons.
Bertsolaritza – l’ert dla mpruvisazion
Bertsolaritza ie poejia a usc, mpruviseda, che vën cianteda o dita dant te na maniera spontana y performativa, zënza se njenië ca. I artisć à inuem Bertsolari. A un n vers ti dijen Bertsos. La mpruvisazion vën fata aldò de regules de rima y metrica. L vën dantaldut ciantà te meludies dates dant. Suvënz dà n muderadëur dant na tematica spontana. I argumënc spidlea la descuscions atueles dla sozietà. La tematiches va dala vita da uni di ala politica, suvënz cun umor o ironia.
L Bertsolari muessa nscila argumenté o cunté tl medemo mumënt, fé rimes poeticamënter drëtes, cianté cun ritm y melodia, mpruvisan dut chësc. N possa l udëi coche na pratica culturela danter leteratura, performance y politica. Bertsolaritza ie n’ert y na pert zentrela dl’identità basca, tres chëla che l vën nce mantenì, svilupà inant y dat inant la rujeneda basca.
N elemënt zentrel ie l carater agonistich, sciche tla poejia da zacan o pra i poetry slams d’al didancuei: i Bertsolaris fej suvënz pea pra garejedes. I se respuend vers per vers. Nscila vëniel a s’l dé na forma de dialogh poetich cumpetitif cun versc.
La tradizion ie scialdi vedla y va de reviers ala cultura populera a usc. Pra festes, marcëi, nozes o auter trasmetova Bertsolari stories, nutizies y valores. Tla sozieteies preletereles ie chësta na funzion tipica dla poejia mpruviseda.
Ncueicundì ie Bertsolaritza mo na tradizion viva. L ie de gran campionac (uni cater ani cun milesc de spetadëures). Bertsolaritza vën al didancuei nce nsenià tla scoles. Scebën che l se à modernisà, restel na poejia mpruviseda.
Mujiga
L euskara ne vën nia mé vitalisà tres la leteratura, ma nce tres la mujiga. L ie truepa grupes che ciantia per basch te stii d’uni sort. Na plataforma che pieta na sëuravijion dla mujiga ie “Badok”.
Bal
Tl Paesc Basch iel na gran varietà de bai; n desferenzieia passa 10 sortes. Suvënz vëniel balà sun plaza, majera pert te na grupa o a forma de ciadëina.
L bal plu mpurtant d’unëur ie l Aurresku. L se trata de n bal zeremoniel, suvënz purtà dant da una na persona per uneré zachei p. ej. pra nozes o ucajions ufizieles. Cun chësc bal vëniel mustrà respet, denità y la gerarchia soziela. L ie n stil elegant cun sauc auc y vares avisa. L bal vën acumpanià dal flaut txistu y dal tamburdl.
Aurresku1https://it.wikipedia.org/wiki/Aurresku#/media/File:Aurreskua_dantzatzen.jpg
N bal plu rituel y marziel ie l Ezpata-dantza, che n bala cun spedes o fusć. Furmazions coletives y batudes ritmiches caraterisea chësta sort de bal che simbolisea la cumenanza y la forza. N possa paredlé l Ezpata-dantza cun bai cun la speda tla Nghiltiera y tla Elpes.
L Fandango ie n bal da festa, scialdi vif y ritmich, che n bala majera pert de doi, ma datrai vëniel nce balà te grupes. Pra chësc bal tlaceneien o fej de pitli colps cun i dëic. L Fandango vëijen dantaldut pra festes populeres y segres. L ie suvënz l prim bal canche la festa scumëncia.
L Arin-arin ie n bal populer asvelt, cun n tempo scialdi debota. L vën fat vares scëmpli y repetitifs, suvënz diretamënter do n Fandango. L Arin-arin avanea la dinamica dla festa; l ie l plu energich y intensif di bai.
L Mutxikoak ie n bal de grupa tl cërtl, pra chël che n fej vares y sauc. Davia che duta la generazions fej pea iel n bal mpurtant per la ntegrazion soziela.
L Soka-dantza ie n bal a forma de ciadëina. Se dajan la man o liei da fazulëc o da na corda balen deberieda. Nce chësc bal ie mpurtant per l tenì adum dla cumenanza, y chël da vedlamënter incà. L Soka-dantza spidlea nce l orden soziel.
Pra l Kaxarranka, n bal zeremoniel, bala i balarins sun na cassa che vën purteda da d’autri. Chësta tradizion ie lieda a gildes de pëiapësc y rituai locai.
L Makil-dantza ie n bal ritmich, da forza y marziel, pra chël che n bat for inò adum doi fusć.
Makil-dantza2https://eu.wikipedia.org/wiki/Euskal_dantzak#/media/Fitxategi:Makil_dantza.jpg
Pra l Ingurutxo bala pères te furmazions de n cërtl, suvënz liei da fazulëc. Chësc bal ie nfluenzà da tradizions dla chëurt.
Tla region de Zuberoa ie scialdi cunesciù l bal dal got, Godalet dantza, pra chël che un n balarin ndolauter bala ntëur a n got zënza peté cun i piesc laite o stravé. Ala fin zapel lessù cun tramedoi piesc. Chësc bal ie una na pert dla Maskarada, che ie na defileda longia cun teater, bal, mujiga y satira. Chësta tradizion va de reviers a rituai per la fin dl inviern y l scumenciamënt dl’ansciuda. Un di balarins à n ciapel cun ciofs o plumes. Pona al mo sëura na tel rocia a forma de brëia o sbinga che va su dovia sce n la druca ju dancà y al cuntrer.
Chisc che é numinà ie mé n valguni di bai bascs. L nen fossa pa bën mo d’autri. Ve cunsieie dassënn de jì a i cialé y scuté su. N generel iel n patrimone scialdi cumples de rituai y pratiches sozieles, n’ esprescion rica y viva dl’identità.
Maskarada3https://en.wikipedia.org/wiki/Maskarada_(carnival_of_Soule)#/media/File:2009ko_Maskaradak_Barkoxen.jpg
Architetura
Architetura a Bayona
Davia che l Paesc Basch ie spartì danter la Spania y la Franzia, doi stac cun na storia scialdi defrënta, se desferenzieia nce l’architetura danter sud y nord. Tla pert spanuela dl Paesc Basch iel truepa cëses autes cun ziedli cueceni, belau de tei crazanibles, gran pert fates su ntan l tëmp dla ditatura de Franco. Tla pert franzëusa dl Paesc Basch, vëijen pra truepa cëses na rë de trames cueceni cun mauta danterite.
D’autra curiositeies
Tl Paesc Basch iel nce scioldi bascs4https://www.guide-du-paysbasque.com/en/experiences/culture-and-heritage/article-eusko-pays-basque-480.html
Per renfurzé l’economia locala iel unì metù su l Eusko, n scioldo basch. Tla butëighes o ustaries ulache l ie n sëni vërt sun usc possen paië cun Eusko.
L juech Pelota5https://de.wikipedia.org/wiki/Pelota#/media/Datei:Pelota_N-Navarra.jpg | Sort de pela o cëst per pië l palé y l tré inò6https://de.wikipedia.org/wiki/Pelota#/media/Datei:MEK_II-279.jpg
Tl Paesc Basch vëniel fat n valguna sortes de sport che nëus ne cunescion nia. L plu cunesciù ie l juech Pelota, nce tlamà Pelota Vasca. L Pelota ie n juech de rebatuda de urigin basca. Doi jugadëures o doi scuadres da doi bat un al iede na codla contra n parëi, tlamà Frontón, nchin che una na pert fej n pont aldò dla regules. Venciù à chi che arjonj per prim na cërta cumpëida de ponc. L vën for jugà cun na codla, ma l ie truepa manieres defrëntes de tré l palé: cun la man blota, cun na brëia da bater o cun na sort de cëst per pië l palé y l tré inò.
Auguste Rodin cun l ciapel Basch7https://de.wikipedia.org/wiki/Baskenm%C3%BCtze#/media/Datei:Netsurf11_-_Rodin.jpg
L ciapel Basch ie n ciapel de lana fuleda da zacan, na sort de barett. L vën bonamënter dai Pireneies, da ulache l se à sparpanià ora tl Paesc Basch ujin y po‘ sun dut l mond. Si particularità ie la forma plata y n zbich tl zënter, che vën a s’l dé canche n fej l filz.
- 1https://it.wikipedia.org/wiki/Aurresku#/media/File:Aurreskua_dantzatzen.jpg
- 2https://eu.wikipedia.org/wiki/Euskal_dantzak#/media/Fitxategi:Makil_dantza.jpg
- 3https://en.wikipedia.org/wiki/Maskarada_(carnival_of_Soule)#/media/File:2009ko_Maskaradak_Barkoxen.jpg
- 4https://www.guide-du-paysbasque.com/en/experiences/culture-and-heritage/article-eusko-pays-basque-480.html
- 5https://de.wikipedia.org/wiki/Pelota#/media/Datei:Pelota_N-Navarra.jpg
- 6https://de.wikipedia.org/wiki/Pelota#/media/Datei:MEK_II-279.jpg
- 7https://de.wikipedia.org/wiki/Baskenm%C3%BCtze#/media/Datei:Netsurf11_-_Rodin.jpg
Scrì na resposta